Gabriel Tanasescu
Gabriel Tănăsescu a studiat dreptul şi filosofia. Este doctor în drept şi are un masterat în filosofia culturii. A publicat poezie, proză, eseuri şi o piesă de teatru. Este membru al Uniunii Scriitorilor şi lector universitar la Facultatea de Drept unde susţine cursul de Criminologie.
A debutat in revista Flagrant pe 27 iulie 1992. Martie 1996 citeşte poezie în Cenaclul Ramuri al Filialei Uniunii Scriitorilor din Craiova. De-a lungul timpului a avut cronici pozitive din partea scriitorilor Petre Anghel, Constanta Buzea, Lucian Chisu, Ion Ianosi, Cristian Târziu.
Camil Tanasescu
1.-CV-EUROPASS-Camil-Tanasescu-2019-semnat.pdf
Este avocat, conferentiar universitar, doctor in drept. Este titular de curs la disciplinele Drept penal general, Criminologie, Psihologie judiciara, Combaterea si criminalitatii, in cadrul Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir” Bucuresti, Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative. A fost prodecan, director de departament, secretar stiintific. Este presedintele subcomisiei de evaluare si acreditare in cadrul aceleiasi institutii, precum si membru in comitetele de redactie ale unor reviste din domeniul dreptului.
In activitatea de cercetare stiintifica, a analizat raporturile dintre victima si agresor, atat sub aspect criminologic, cat si sub aspect psihologic, comportamentele acestora fiind raportate la cerintele dreptului penal.
Camil Tanasescu
Iancu Tanasescu
Iancu-Tanasescu-CV-Lista-lucrari-2018.pdf
Din 1991 preda la Facultatea de Drept a Universitatii din Craiova si urca in ierarhia universitara devenind profesor universitar. Scrie lucrari de specialitate si literatura. Este creatorul unor discipline noi – agresologie, possologie, preventologie si dezvolta conceptele de criminologie si victimologie.
Obtine premiul Vintila Dongoroz al Uniunii Juristilor din Romania, pentru volumul Explicatii ale Codului penal roman.
Iancu Tanasescu
Misiunea Noastra
Prin activitatea prestata, membrii societatii determina aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor legale, evitand folosirea si prezentarea cu rea-credinta a probatoriilor, evitarea inexactitatilor sau a lucrarilor incomplete, precum si a abuzurilor.
In dialogurile cu clientii se recurge la identificarea capacitatilor cognitive ale acestora, avocatii incercand sa inlature lipsa de siguranta extrem de stresanta in raporturile care intervin pe drumurile abrupte si pline de serpentine ale legilor.
Dilemele proceselor nereusite, remuscarile si nesfarsitele tristeti care intervin uneori se fac cu ecoul unor meditatii profunde, a unor intrebari si reflexii privind justitia, orice dezechilibru urmand sa fie tratat ulterior prin implicarea profunda in schimbarea procedurilor.